fiorul poetic, un bun-gust de fond, si un simt autocritic realist, au constituit dintotdeauna cateva dintre trasaturile definitorii ale lui stere gulea - regasite mai cu seama in filmul de apogeu al carierei sale.
"weekend cu mama" - tentativa de a explora unul dintre cele mai tenebroase subiecte ale prezentului: drama tinerilor toxicomani.
geneza filmului a fost destul de complicata - si, din pacate, nu in avantajul rezultatului definitiv. trecand peste toate tribulatiile evolutiei de ani de zile a intregului proiect, constatam la nivel de produs finit un scenariu dominat de premise solide, ofertante, meticulos lucrate, care se asambleaza incert si ineficient in plan dramaturgic (insusi autorul, cu onestitatea care-l caracterizeaza, recunoaste ca principalele neajunsuri ale filmului se situeaza in zona dramaturgei). fara a sti exact cat din poveste i se datoreaza lui stere gulea, si cat se revendica de la vera ion, se constata din capul locului faptul ca scenariul mizeaza enorm pe constructia personajelor si pe un anumit sistem al propunerilor de mister. autorii s-au straduit sa-i atribuie fiecarui caracter in sine o identitate aparte si originala, jalonata de date creator-contradictorii - dar, din pacate, nu intotdeauna dezvoltate la nivelul minim al unui background de pornire. de exemplu, luiza e schitata ca o femeie care, in adolescenta, a nascut o fiica din flori cu un barbat mult mai matur decat ea (probabil profesor), a lasat-o in grija surorii si a cumnatului ei, a plecat in spania si timp de saisprezece ani n-a mai fost prezenta decat prin scrisori si ajutoare financiare, iar acum incearca, prea tarziu, sa-si recupereze relatia matern-filiala - dar e insuficient dezvoltata in plan psihologic, nivel unde portretul ei ramane robotic (nici macar nu are o motivatie convingatoare de a reveni tocmai acum in romania; o face numai "ca sa inceapa filmul"). ca atare, medeea marinescu, cu toata experienta ei actoriceasca (de-o viata - la propriu!), marcata de date profesionale certe, nu reuseste decat pana la un punct, si mai mult prin contributii in sine, sa dea cu adevarat viata personajului.
cris, fiica semi-abandonata si dedata consumului de droguri, e construita complex la nivelul consecintelor, dar la fel de stereotipa ca personalitate. din fericire, insa, aici avem de-a face cu marea si surprinzatoarea revelatie a distributiei: aleasa aproape dintr-o intamplare, adela popescu isi depaseste neasteptat de amplu si profund aparentele conditionari telenovelistice
se spune, pe buna dreptate, ca o galerie de personaje construite solid, complex si viu garanteaza jumatate din scenariu, aproape facandu-l sa se scrie de la sine. acest lucru se releva cum nu se poate mai limpede in "weekend cu mama", prin calitatile si neimplinirile evidentiate mai sus ale caracterelor: fiecare incepe prin a promite, atasandu-si spectatorul, si ajunge sa dezamageasca - inclusiv prin subminarea filonului epic. interactiunile dintre personaje sunt mult prea seci si conventionale, atat pentru un context atat de dramatic, cat si ca sa dinamizeze povestirea - si, cum stere gulea e mai mult un regisor vizual si plastic, decat dramatic, secventele vorbesc mai degraba prin imagine, si prea putin prin actiune. mizanscenele sunt construite corect si meticulos, iar ceea ce se intampla in perimetrul lor are osatura, carne, dar nu si destula energie. de aici, si falsitatea limbajului frust, altminteri intru totul justificat, care abunda in unele secvente - fara a reusi sa depaseasca ostentatia de tip: "spectatorule, uite, eu injur!" (decat in unele dintre izbucnirile temperamentale, cu adevarat dezinvolte si convingatoare, ale adelei popescu).
aceleasi motive din zona regiei, suprapuse peste sovaielile dramaturgice, duc la ratarea iremediabila a unui final care ar fi avut toate sansele de a deveni unul dintre cele mai rascolitoare din cinematografia romaneasca a ultimilor ani. practic, filmul se pierde in clipa cand scenariul deraiaza de la intentiile sale initiale, pierzandu-se prin balarii. la origine, titlul se referea la acel "weekend cu mama" petrecut la tara, in gospodaria bunicului. constient ca pasesc pe teritoriul interzis al datului de solutii din categoria "eu asa as fi facut" - sau, mai grav: "trebuia sa (asa si pe dincolo), si atunci ar fi iesit bine!" - indraznesc totusi sa spun ca daca povestea se restrangea strict la ceea ce spune titlul, am fi putut avea un film mare. stie oricine ca dependenta de droguri creeaza niste probleme de ordin psihologic atat de complexe si grave, incat marcheaza definitiv destinul individului, si oricum nu se pot rezolva decat partial si extrem de incet. orice tentativa de a urmari infernul sevrajului, al dezintoxicarii organice si al recuperarii psiho-sociale face fata unor obstacole si riscuri nemasurate. mult mai accesibil i-ar fi fost cineastului (in sens pozitiv) sondajul psihologic in profunzime - pe care "weekendul cu mama" l-ar fi prilejuit. unitatea de timp, spatiu, si actiune a unei asemenea mizanscene, preferabil fortate de imprejurari (n-ar fi fost deloc greu sa se motiveze o claustrare impusa din afara), ar fi prilejuit o confruntare de caractere decisiva, cu adevarat dramatica, o reglare de conturi pe toate planurile, inlaturand balastul si netezind drumul pentru demersul inimaginabil de greu al izbavirii. personal, imi pot imagina un final in care, revenind spre oras dupa drama traita in gospodaria din padure, mama si fiica privesc cu incertitudine, angoasa, teroare dar si speranta, si regasire, lupta care le asteapta. dar desigur, repet, acesta ar fi fost un alt film - poate mai bun, poate mai slab.
sigur mai slab e ceea ce se intampla in filmul existent, dupa plecarea cristinei de la tara. povestea se fragmenteaza atat dramaturgtic, cat si epic si narativ. movitatiile personajelor isi pierd coerenta - de ajuns sa amintim ca luiza are o rafuiala cu glont, prin care-l someaza, ba chiar il si plateste gras, sa nu se mai apropie de cris "la mai putin de douazeci de metri, ca n-o sa-ti fie bine", ba chiar va fi "neplacut" (te si intrebi: stangacia de dialog o fi voita, sau nu?) - dupa care relatia celor doi se reia destul de curand, cu cel mai firesc aer, fara ca apriga mama sa aiba nimic de comentat. lipsesc momente esentiale, de cumpana, decizie si actiune, pentru a jalona evolutia evenimentelor, iar salturile in timp, necesare din legitime considerente de economicitate filmica, nu au la baza incarcatura semantica a unor "elipse", ramanand doar sperficiale si confuze. ocolul prin clinica de dezintoxicare e schematic si lipsit de dramatism, iar amorsarea incidentelor finale, cu rapirea fetitei, impusa cu forta, doar ca sa se intample - punct din care pariul se pierde definitiv. autocritic ca de obicei, stere gulea recunoaste scaderea de ton nepermisa a finalului (o tragedie filmata nici macar sec, auster, aseptic - ci pur si simplu expediat si fasait), justificand-o prin dorinta de a evita adoptarea unui stil de thriller - intentie nobila, dar care nu scuza abandonarea dramatismului si a tensiunilor de fond, alaturi de cele spectaculare.
cu toate acestea, abordat intr-o perspectiva de absamblu, filmul nu poate fi considerat nici un esec total, nici un motiv de nemultumire. in raport cu varfurile noii generatii, el asigura un palier median onorabil - o zona de mediocritate accesibila publicului, fara compromisuri si pervertiri. iar in relatie cu exponentii trecutului, prabusiti in corpore in groapa unei ratari care numai celor ce-au renuntat sa mai filmeze le mai poate fi cat de cat onorabila, stere gulea se dovedeste totusi macar un supravietuitor. mi-a placut!

comentariu

se pare ca in filmul acesta adela popescu se comporta ca o actrita..felicitari!

as dori sa stiu si eu cum pot sa fac rost de invitatii la lansarea filmului, ce are loc vineri 20 martie, de la ora 19-20.30, pt ca as dori sa merg impreuna cu cateva colege la film cand vine si adela popescu, mai ales ca a venit saptamna trecuta la noi la liceu(la cervantes) si a stat de vorba cu noi si ne-a spus ca premiera este vinerea asta si ca o sa vina si ea. va multumesc si astept un raspuns daca se poate pe mailul meu: lexa_gia@yahoo.com

se va difuza si la tv?....eu sunt din craiova si nu am posibilitatea sa ajng la bucuresti ca sa-l vad...va rog sa-l dati si la tv.....