interviu

Razvan Savescu, despre "America, venim": "A fost o aventura contra cronometru"


19/09/2014



O trupa de teatru din provincie ajunge sa-si traiasca visul de-o viata intr-un road-movie plin de peripetii: “America, venim!”
 



Cinci actori impreuna cu directorul teatrului traverseaza oceanul pentru a sustine un spectacol la New York, la invitatia consulatului roman. Nu totul merge insa conform planului, astfel ca actorii hotarasc, pentru cativa bani in plus, sa inceapa colaborarea cu un impresar local, tot roman, stabilit in SUA de multi ani, care le promite un turneu de senzatie la comunitatile de romani din diaspora americana.
Aventura americana  in care pornesc ii pune in fata unor situatii greu de imaginat, pline de haz romanesc.  


Razvan Savescu este regizor, scenarist si producator si este cunoscut publicului ca realizator al serialelor de televiziune: Clanul Popestilor (Antena 1), Lori si Dan (TVR 1), La Bloc (Pro TV), La servici (Pro TV), Gasca (Kanal D), Nimeni nu-i perfect (Prima TV) sau al filmului de televiziune O zi presedinte (Pro TV). Scurtmetrajul lui Savescu, Icre negre, realizat in 2010, a fost selectionat in numeroase festivaluri importante precum Montpellier, Wroclaw.


- Cum a fost sa filmati in Statele Unite?
Razvan Savescu: A fost o aventura contra cronometru in fata careia am fost nevoiti continuu sa ne adaptam.

- Povesteste-ne despre cum a aparut school bus-ul in film.
RS: Ideea ne-a venit acolo. Insa nu a fost simplu, a trebuit sa gasim unul in conditiile in care toate scolile erau in vacanta. Am mers la un service, undeva in Bronx, unde, patronul italian, care arata ca desprins dintr-un film de actiune, ne-a inchiriat unul. Problemele nu s-au oprit aici. In scenariu, impresarul (Alexandru Bindea) ar fi trebuit sa conduca, insa datorita legislatiei de acolo a trebuit sa luam un sofer profesionist. Si uite asa am avut un personaj in plus in film, un columbian, extrem de simpatic.

R: Ce se intampla cu scenariul, cine tinea evidenta lucrurilor noi?
RS: Sotia mea, Oana Ioachim, care joaca in film si cu care am scris scenariul, era mereu in legatura cu noi si rescria scenele. Nu a fost usor.

R: Ati filmat mult pe strazile din New York. Cum erau oamenii? Cum se purtau cu voi?
RS: New York-ul e un oras unde se filmeaza ceva in fiecare zi, oamenii sunt obisnuiti cu asta, face parte din viata lor, prin urmare se comporta destul de profesionist: nu se uita in camera daca stiu ca sunt in cadru, daca ii atentionezi ca se filmeaza nu se aduna sa vada ce se intampla. In plus, isi doresc foarte tare sa apara chiar si o secunda in filmul tau.



R: Cum ai lucrat cu Stefan – copilul din film?
RS: A fost foarte bine. Apropo de asta, iti pot povesti o intamplare de la filmari. La un moment dat ne-a oprit politia si, in timp ce ne verificau actele, au intrebat al cui e copilul. Copilul era al producatorului (Tudor Giurgiu) care nu era in acel moment cu noi. Dupa o pauza destul de mare, Tania Popa a raspuns ca este al ei. In America e o problema destul de mare daca Politia te prinde ca ai mintit. Tania nu mintise foarte tare, Stefan era copilul ei in film, insa daca ne-au fi cerut acte si si-ar fi dat seama am fi putut avea probleme destul de mari.

R: Stiu ca filmarile au fost un adevarat tur de forta. Cum a fost cand te-ai intors?
RS: Cand m-am intors au fost cateva zile in care n-am fost bun de nimic. Acolo ne ocupam fiecare de orice. Am fost o echipa mica si de aceea eram nevoiti sa facem de toate. Eram ca o mica familie. Ador lucrurile de echipa si ma bucur ca intr-un fel asta se vede si in film.
 

Exprima-te in scris

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat!

nume

comentariu

Trimite comentariu
Nu exista comentarii

interviu